Cum să prelungiți o erecție fără chimie

Nicolau, Lucia trad. Pentru unii, fericirea înseamnă să alergi desculţ pe o pajişte în rouă dimineţii, pentru alţii, să-ţi ţii bebeluşul în braţe.

Te poate face fericit sexul, un costum de marcă, un cârnat prăjit sau Concertul nr. Dar şi absenţa tuturor acestor lucruri te poate face fericit: un călugăr zen îşi găseşte liniştea sufletească adâncindu-se în meditaţie. Ce fel de emoţie este fericirea? Cu toţii vânăm această emoţie: ea apare însă atunci când ne aşteptăm mai puţin şi dispare înainte de a putea fi cu adevărat trăită.

Niciodată nu avem destul timp să cercetăm fericirea îndeaproape şi să aflăm după ce reguli ne manipulează ea.

In primăvara anuluil-am vizitat în California pe neurofiziologul Vilayanur Ramachandran.

Revista americană Newsweek îl plasează printre cei de oameni influenţi ai noului mileniu. Am stat de vorbă cu el despre ignoranţa oamenilor în ceea ce priveşte propriul corp. Brusc, şi-a dat drumul într-o engleză colorată de accentul indian: Andwe don 't even know what happiness is.

Şi nici măcar nu ştim ce anume este fericirea. Această remarcă a fost punctul de pornire al cărţii de faţă. Am vrut un răspuns. Dorinţa de a trăi cât mai multe emoţii pozitive a jucat desigur un rol însemnat în decizia mea, la fel cum să prelungiți o erecție fără chimie speranţa că poţi găsi fericirea dacă ştii unde s-o cauţi.

Celălalt impuls a fost curiozitatea, o deformaţie profesională a oamenilor de ştiinţă şi a jurnaliştilor - iar eu aparţin ambelor categorii.

Pe măsură ce mă adânceam în materie, citind şi discutând cu foarte mulţi specialişti, dar şi cu oameni obişnuiţi, am făcut o descoperire uimitoare: Ramachandran nu avea dreptate. Astăzi ştim foarte multe despre natura fericirii. Doar că majoritatea acestor cunoştinţe nu ne sunt accesibile. Se află împrăştiate în nenumărate articole de specialitate, dintre care multe sunt ilizibile, iar altele nici măcar n-au fost tipărite.

Aceste cunoştinţe nu au fost nici pe departe sintetizate şi nu transmit o imagine clară, inteligibilă a problemei. Sper să pot face acest lucru în cartea de faţă.

Când avea 6 sau 7 ani a învăţat "să stea şi să oprească mintea" de la un călugăr budist, într-o vacanţă de vară. Aceasta nu înseamnă însă că el era un copil retras şi tăcut. De fapt el excela în atletism şi alte sporturi în timpul frecventării cursurilor de la liceul din Hong Kong. La vârsta de 20 de ani, maestrul Chia studia cu maestrul Mengi în Singapore, care l-a iniţiat în Kundalini Yoga şi Palm Budism, fiind curând capabil să elimine blocajele fluxului de forţă vitală djn organele interne şi să conducă energia în scopul vindecării pacienţilor care-l solicitau. Tânărul Mantak Chia a simţit însă că practica Kundalini Yoga poate fi periculoasă, de aceea a combinat ulterior această practică cu elemente de practică taoistă pentru a controla anumite efecte.

Veţi fi miraţi, probabil, când veţi citi că fericirea, această stare complexă, aparent nepământească, poate fi cercetată ştiinţific. Şi totuşi, ne-am obişnuit de mult cu cei care studiază nefericirea. Psihologii s-au ocupat decenii de-a rândul de emoţiile neplăcute. De circa două decenii, neurologii se străduiesc să afle cum apar furia, frica şi stările depresive. Rezultatele obţinute de ei sunt folosite de o întreagă industrie care vinde pastile contra proastei dispoziţii şi, nu în ultimul rând, de mulţi pacienţi.

Dar nimeni nu şi-a luat în serios până acum sarcina de a studia fericirea.

Neurologii au început să-şi îndrepte atenţia şi către sentimentele pozitive. Tehnici noi de scanare permit observarea creierului în timp ce subiectul gândeşte sau simte ceva. Ele arată, spre exemplu, cum apare bucuria când ne gândim la o persoana dragă. La rândul ei, biologia moleculară dezvăluie ce anume se întâmplă în aceste momente înăuntrul celor zece miliarde de celule ale creierului nostru.

Teste psihologice demonstrează în ce fel ne marchează comportamentul aceste schimbări.

Astfel, cunoştinţele noastre despre modul de apariţie a fericirii sporesc. Astăzi putem aborda probleme pe care oamenii şi le-au pus dintotdeauna.

Poate fi ea moştenită? Dispare furia dacă îi dai frâu liber? Pot fi prelungite momentele plăcute? Banii aduc oare fericirea? Putem fi îndrăgostiţi toată viaţa de aceeaşi persoană? Ce este suprema fericire? Două descoperiri relativ recente din domeniul neuropsihologia au o importanţă majoră în găsirea răspunsului la aceste întrebări.

Prima descoperire se referă la părţile creierului care generează o stare de bine: în mintea noastră există mecanisme pentru bucurie, plăcere şi euforie - avem la dispoziţie un sistem prin care putem deveni fericiţi.

Asemenea capacităţii de a vorbi, sentimentele pozitive sunt înnăscute. Această descoperire va marca imaginea noastră despre om aşa cum au marcat-o altădată teoriile lui Freud privind inconştientul abisal. Cealaltă descoperire, şi mai surprinzătoare, este faptul că şi creierul unui adult se află în continuă schimbare. Până de curând, oamenii de ştiinţă credeau că, asemenea oaselor, creierul îşi atinge apogeul dezvoltării la sfârşitul pubertăţii.

In realitate, lucrurile stau cu totul altfel. De fiecare dată când învăţăm ceva nou, creierul nostru cum să prelungiți o erecție fără chimie transformă, iar între celule apar noi conexiuni. Aceste modificări pot fi chiar observate cum să prelungiți o erecție fără chimie ajutorul unor microscoape speciale.

După ce veţi citi această carte, creierul dumneavoastră va arăta altfel. Dar agenţii cei mai importanţi ai acestor modificări nu sunt gândurile, ci emoţiile. Putem exersa tendinţa noastră naturală spre fericire aşa cum exersăm o limbă străină.

Fascinaţi de descoperirile geneticii, tindem de la o vreme încoace să căutăm în genotip explicaţia pentru întreaga noastră fiinţă, pentru toate ciudăţeniile noastre. Uităm însă cu uşurinţă că această zestre nu se poate dezvolta decât în interacţiune cu modul nostru de viaţă. Gradul de fericire în viaţă nu depinde doar de gene, ci şi - cel puţin în aceeaşi măsură - de mediul în care trăim şi de cultura noastră.

De aceea cartea de faţă tratează, pe lângă apariţia fericirii în creier, influenţele culturale şi evenimentele zilnice care declanşează aceste procese.

Suntem nişte sceptici. Celelalte limbi europene fac în general o distincţie clară între aceste două noţiuni; în engleză, de pildă, una este luck şi alta happiness. Şi asta nu e încă nimic în comparaţie cu sanscrita, limbă în care existau douăsprezece cuvinte pentru diferitele nuanţe ale fericirii.

Astfel, limbile noastre occidentale nu fac faţă diversităţii de sentimente pozitive de care am fi capabili. O comparaţie între un grup de studenţi americani şi nişte locuitori ai unui oraş din India confirmă acest fapt în mod frapant: cu toţii au vizionat un film mut în care doi maeştri ai dansului indian făceau anumite gesturi.

Pentru publicul indian acest catalog de semnificaţii se reducea la câteva cuvinte bine alese. Pentru tinerii americani au fost necesare lungi descrieri ale sentimentelor puse în scenă de cei doi dansatori. Tot astfel, asistăm adesea uluiţi la spectacolul plin de nuanţe al propriei noastre fericiri. Creierul nostru pare capabil să genereze sentimente care nu s-au bucurat de suficientă atenţie în cultura occidentală. Plătim scump pentru această ignorare a fericirii. Fiecare al cincilea german suferă cel puţin o dată în viaţă o tulburare psihică, la cei mai mulţi fiind vorba de anxietate sau depresie.

Peste zece mii de oameni se sinucid anual ca urmare a unei boli psihice.

Size rx masculin review review remediu la domiciliu pentru perioade dureroase ser de îmbunătățire pentru bărbați zytenz. Pastile max performer toowoomba cea mai bună revizuire a tratamentului testează disfuncția erectilă cionică.

Frecvenţa depresiilor severe este în creştere - atât în Germania, cât şi în celelalte ţari industrializate. Această boală afectează tot mai mulţi copii, adolescenţi şi tineri. Probabilitatea ca un tânăr de azi să sufere de depresie este de trei ori mai mare ca acum zece ani. Pe plan internaţional, în următorii 20 de ani depresiile le vor afecta pe femei mai mult decât orice altă boală fizică sau psihică, în timp ce la bărbaţi doar bolile cardiovasculare vor avea o incidenţă mai mare.

Depresia ameninţă să devină o ciumă a secolului XXI. Nu toţi oamenii nefericiţi suferă de o tulburare mărește masajul penisului acasă. Cu toate acestea, tristeţea cotidiană şi depresia se află într-o relaţie mult mai strânsă decât se credea mai demult.

Ambele sunt consecinţa unor procese similare din creier. Sarcina noastră este să ne opunem: epidemia de depresie arată câtă nevoie avem de o civilizaţie a fericirii. Noile cercetări dezvăluie anumite legături între corp şi suflet pe care cercetătorii le-au ignorat multă vreme. Anxietatea permanentă şi tristeţea sunt factori de risc pentru sănătate deoarece supun organismul stresului.

Iar stresul măreşte riscul infarctului sau al comoţiei cerebrale. Sentimentele plăcute contracarează stresul şi consecinţele acestuia. Ba chiar stimulează sistemul imunitar. Oamenii fericiţi sunt mai creativi.

După cum arată numeroase studii, ei rezolvă probleme mai repede şi mai bine. Fericirea te face inteligent - şi nu numai pentru moment, ci pe termen lung.

Sentimentele pozitive au ca efect dezvoltarea conexiunilor dintre celule - bucuria înseamnă, automat, apariţia de noi conexiuni. Iar oamenii fericiţi sunt, până la urmă, şi mai simpatici: mai atenţi şi mai dispuşi să vadă părţile bune din ceilalţi. Se implică mai mult în viaţa comunităţii şi reuşesc să erectie cu spray pe toata lumea în situaţii de negociere. Fericirea este, aşadar, un ţel în viaţă şi totodată o cale spre o viaţă mai bună.

Sentimentele negative îi inhibă pe oameni, sentimentele plăcute, dimpotrivă, le lărgesc spectrul posibilităţilor. A fi fericit înseamnă a fi viu. Numai cine cunoaşte fericirea o poate găsi.

Această carte îşi propune să vă invite într-o călătorie de căutare a sentimentelor plăcute. Veţi găsi în paginile ei multe sfaturi despre cum pot fi folosite descoperirile neuroştiinţei pentru a duce o viaţă mai fericită.

Două cupluri, sex fără limite. Totul a început..

Şi totuşi, această carte nu este un ghid în sensul tradiţional al cuvântului. Ea nu oferă reţete ale fericirii, ci descrie contexte, pentru că fericirea fiecărui om este unică, la fel ca personalitatea sa. De aceea, sfaturile de ordin general nu ajută. Această carte doreşte să vă transmită cunoştinţele necesare în acest scop.